Furtunile din Antarctica devin mai frecvente pe fondul pierderii masive de gheață marină: Consecințele globale

Schimbările climatice transformă Antarctica într-un loc tot mai agitat, cu furtuni mai frecvente și intense cauzate de pierderea fără precedent a gheții marine. Cercetătorii de la National Oceanography Centre din Marea Britanie au descoperit că, în iarna anului 2023, nivelurile de gheață marină din Oceanul Antarctic au atins minime record, având un impact semnificativ asupra vremii din regiune.

Pierderea gheții marine și efectele sale asupra climei

În timpul iernii australe din 2023, concentrația gheții marine în zone vaste din mările Weddell, Bellingshausen și Ross a scăzut cu până la 80% față de valorile normale. Această scădere dramatică a declanșat efecte în lanț asupra sistemului climatic al continentului.

Gheața marină acționează ca o barieră termică, împiedicând transferul de căldură între oceanul relativ mai cald și atmosfera rece de deasupra. În absența acestui strat protector, căldura oceanică este eliberată în atmosferă, creând condiții propice pentru formarea furtunilor. Studiul a relevat că pierderea gheții marine a dublat cantitatea de căldură transferată în atmosferă în unele regiuni, ceea ce a dus la o creștere semnificativă a frecvenței furtunilor – până la șapte zile suplimentare pe lună comparativ cu perioada 1990-2015.

Furtunile din Antarctica sunt alimentate de interacțiunea dintre aerul rece continental și cel cald din apropierea oceanului. Pierderea gheții accentuează acest contrast termic, sporind intensitatea și frecvența fenomenelor meteorologice extreme. Acest lucru nu doar că agravează condițiile deja dure, dar poate contribui și la schimbări climatice pe termen lung.

Ce semnifică aceste schimbări pentru viitor?

Pentru aproape patru decenii, Antarctica a înregistrat creșteri modeste, dar constante ale gheții marine, culminând cu un record în 2014. Totuși, acest trend s-a inversat brusc, începând cu pierderile masive din 2016 și culminând cu iarna extremă din 2023. Potrivit climatologilor Laura L. Landrum și Alice K. DuVivier, aceste schimbări indică o posibilă tranziție sistemică în Oceanul Antarctic, un „regim” diferit față de orice altceva observat în ultimul secol.

Furtunile mai frecvente și intense au implicații complexe pentru ecosistemele antarctice și pentru cercetările climatice globale. Zonele de coastă, unde furtunile sunt cele mai intense, se confruntă cu provocări semnificative, cum ar fi eroziunea ghețarilor și schimbări în habitatele marine. Cercetările sugerează că astfel de evenimente climatice extreme ar putea deveni tot mai obișnuite, contribuind la un mediu și mai imprevizibil.

În concluzie, pierderea fără precedent a gheții marine în Antarctica nu este doar un semn al schimbărilor climatice, ci și un catalizator al fenomenelor meteorologice extreme. Studiul recent, publicat în Nature, evidențiază necesitatea urgentă de a înțelege și a aborda aceste schimbări pentru a limita efectele devastatoare asupra ecosistemelor și climei globale.